Crocus – Şofran sau Stânjenel – Crocus sativus – Cultivare, sfaturi utile, înmulţire


   Crocusul este o specie bulboasă, aparţinând familiei Iridaceae, vivace, înaltă de 10-15 cm, crescând în mod spontanîn regiunile muntoase. Este caracterizat prin mici grupuri de frunze lungi , drepte, dezvoltându-se în jurul unei flori solitare lung pedunculate, consituită prin 6 piese florale oblongi, dispuse în clopot, de culoare albă, violetă, galbenă, roz, sau panaşate cu alb sau violet. Înfloresc primăvara.
Numai varietăţile şofranului de primăvară – Crocus vernus L. Wulf ( syn. Cr. Officinalis var. Vernus L. )sunt folosite în floricultură. Au florile foarte dezvoltate, divers colorate de la alb la purpuriu, trecând prin lila, bleu, violet sau roşu sau panaşate cu vinişoare sau striaţii. Se înmulţeşte prin bulbi sau prin seminţe. Cele mai indicate pământuri pentru cultura crocusuluisunt cele nisipoase îngrăşate cu un an înainte de plantare cu mraniţă bine putrezită. Bulbii se scot din pământ după 2- 3 ani de cultură, după ce frunzele s-au îngălbenit. La scoatere se sortează pe calităţi şi apoi se introduc în încăperi uscate, răcoroase şi bine aerisite. Toamna bulbii micise plantează la brazde , afară pentru a-i cultiva mai departe, iar ceilalţi pot fi plantaţi în parcuri şi grădini în scop decorativ sau se rezervă pentru cultura forţată.
Bulbii destinaţi plantării pe brazde , în teren liber, se plantează la 10 cm distanţă şi la 5-6 cm adâncime, într-un sol bine drenat ( suportă soarele dar preferă mai bine lumina filtrată). Aici pot sta 2 ani, timp în care cresc şi se fortifică, apoi în toamnă îi scoatem şi îi plantăm la distanţă de 20 /10 cm , pentru a avea înflorirea asigurată în primăvară. Înainte de venirea îngheţului , este bine să acoperim brazdele cu un strat de frunze sau de paie, pentru a preveni degerarea bulbilor, strat care primăvara devreme se va înlătura.
Cultura forţată
Bulbii mari, destinaţi culturii forţate, îi plantăm la ghivece, în luna septembrie- octombrie, într-un amestec de pământ format din : mraniţă, pământ de ţelină, nisip, şi pământ de frunze în părţi egale. Vom folosi ghivece cu diametrul de 7-10 cm, în care plantăm câţiva bulbi la 3-4 cm adâncime de la partea superioară a ghiveciului. Pregătire în vederea forţării se face în aceleaşi condiţii ca la Hyacinthus ( zambile). După 6- 8 săptămâni se scot de la stratificat şi se introduc într-o seră rece cât mai aproape de geam, la o temperatură ce poate varia între 2- şi 10 grade celsius, menţinând pământul din ghivece în stare umedă. În momentul apariţiei bobocilor plantele se pot muta într-o seră mai caldă , iar pentru a favoriza înfloritul, se vor uda mai abundent. În condiţiile arătate mai sus se poate obţine crocus înflorit în luna decembrie.
O atenţie deosebită , în scopul protejării plantelor , trebuie dată combaterii şobolanilor , care, prin roaderea frunzelor şi a bulbilor, aduc mari pagube culturii de crocus. După ce frunzele s-au uscat , bulbii se scot din ghivece , se depozitează şi toamna se plantează în câmp . Soiurile care au dat cele mai bune rezultate în cultura forţată sunt:
Culoarea florii bleu închis – Early perfection, Purpureus, Grandiflorus, Remembrance,
Culoarea florii bleu deschis – Queen of the blues
Culoarea florii albă cu dungi bleu – King of the Striped
Culoarea florii albă – Jeanne D arc, Snowsstorm, Pickwick
Culoarea galbenă – Grosse Gelbe
Culoarea albă cu dungi bleu – Pallas
Crocusul poate fi folosit în parcuri şi grădini în rabate, plantat singur, sau în amestec cu alte flori care înfloresc în acelasi timp, mai poate fi plantat singur împrăştiat pe peluze. Foarte multe varietăţi le întâlnim la florăriile ce comercializează flori import Olanda, cultivate la ghivece decorative, vase sau coşuleţe,  folosite la decorarea apartamentelor.